Saturday 26 April 2014

Să prindem aripi!

     Inspirată de poveștile cu aripi ale Simonei Tache, m-a cuprins dorința să scriu și eu despre pățaniile mele din aer. Foarte rar am prins un zbor liniștit și plăcut. 

    Ăl mai memorabil, e un zbor spre Grecia. După o noapte nedormită, a urmat și a doua la fel de albă. Împreună cu o prietenă, pline de speranță pentru un concediu plăcut, ne îmbarcam în avionul ce ne ducea în Rhodos. La ora 4.00 dimineața, mult prea devreme pentru nervii mei, noi și o grămadă de turiști porneam spre tărâmurile calde.  Unii costumați de Hawai, alții porniți să-și îndrepte bronzul de solar, unii adormiți și alții puși pe petrecere. Printre toți ăștia, un grup de băiețandri, care scăpaseră de-acasă, de părinți, aveau să-și manifeste extazul pe nervii noștri. Din întâmplare, eu cu prietena încurcam grupul, că aveam locurile între ei. Ne-am oferit să le schimbăm, să stea ei împreună și să petreacă fericiți. Ăștia:  


   - Nu-i nevoie!
 
   Ahh, da, am văzut că aveți destul volum cât să vă audă și cei din primul rând.
 
   Bun, comandau whisky și redbull. Eu le-aș fi comandat niște calmante, somnifere eventual. Stewardeza aducea încontinuu băuturile, că băieții erau însetați și precum știm, clientul e șeful.

   După ce că mi s-au înfundat urechile și nu-i auzeam decât pe ei, tot avionul a început să prindă și-o aromă de spirt cu aripi. Vaporii ne-au zăpăcit de cap, simțeam că am tras și noi o dușcă.  
   Băieții petreceau. Noi am fi vrut să închidem ochii două secunde fără să auzim conversațiile pline de veselie în limba lui Goethe. Deci, germana trebuie vorbită cu spor, ăștia parfumați bine, îi dădeau un farmec aparte.
 
   După încă o ofertă refuzată de a schimbă locurile, i-am rugat să vorbească mai încet. Au zâmbit și i-a ținut liniștea până la următoarea gură de whiskyredbull. Și tot așa. După a nush câtă tură de lichide, am rugat stewardeza să nu le mai dea nimic. Ce mai, oboseala și-a spus cuvântul. Îmi era egal că voi adormi pălită de ei. Tipa s-a uitat speriată la mine, la ei, clar derutată. Salvarea a venit de la alt pasager care a susținut că oamenii sunt prea piliți, put și sunt gălăgioși. S-a rezolvat. :)
 
 Băieții au adormit instant, se pare că whisky-ul a învins redbull-ul. Huraaa.
 
 Am dormit juma de oră, cu teamă pe gene, am aterizat și am fost safe până la final.




No comments:

Post a Comment